Da die Veranstaltung auf rumänische stattgefunden hat, entstand der Text nur auf rumänisch. Eine deutsche Übersetzung folgt noch.

Stimati cetateni!
Permiteti-mi sa va adresez un bun venit la sediul Forumului Democrat German din Brasov in calitate de presedinte al organizatiei locale!
Incredera dvs. in Forumul Democrat German exprimat prin vot la alegerile locale din 2012 tindea spre 20 %, daca ne restrangem la sectiile de votare din cartierele istorice, mai ales la Centru si Schei. Intr-un consiliu local al Brasovului istoric amenintatorul proiect al unui tunel si a unui artere de circulatie prin Dealul Romurilor foarte probabil ca nu ar avea o majoritate politica. Insa lucrurile stau altfel! Mai sunt si alte cartiere unde atasamentul fata de valorile culturale ale Brasovului este mai putin dezvoltat. Tin sa-ii multumesc cosilierului local si vicepresedintelui FDGR Brasov, Cristian Macedonschi, care a reusit prin sensibilizarea opiniei publice – cel putin temporar – sa opreasca acest proiect incomplet si bine ascuns in ordinea de zi a Consiliului Municipal. 
Da, un proiect incomplet, caci nu sunt de gasit nicaieri informatii, macar estimative, asupra costurilor! In baza unei comparatii cu costuri de tunele similare din Germania am ajuns la o estimare foarte aproximativa, dar totusi la o suma de minim 50 mil. EUR pentru 600 de metri de tunel! Dupa cum decurg lucrurile deocamdata in Romania unde autostrada din campie ajunge la costuri considerabili mai mari decat la cea sapata in stancile Muntilor Velebit de pe coasta adriatica a Croatiei, sunt convins ca se va reusi triplarea modestei mele estimari! Se va replica la acest punct, ca banii nu vor veni doar de la bugetul local. Posibil, dar vor veni si de la bugetul local! Si chiar daca se vor atrage bani din fonduri europene, tot bani publici sunt, ce provin la urma urmei din taxe si impozite, ce le platim noi, cetatenii. 
Cate lucruri mult mai necesare si utile cetatenilor se pot realiza cu asemenea sume de bani? Multe in baza unor concepte inteligente si cu sprjinul dvs.! In aceasta directie trebuie sa ne indreptam gandurile si energia! 
In timpul studentiei la München am vazut ce este un oras sufocat de trafic. Micul nostru Centru Istoric este departe de ce am vazut acolo. In plin trafic la o viteza medie de cca. 30 km/h distanta Livada Postei – Maternitate dureaza un minut si jumatate! 50 mil. EUR pentru a reduce acest timp la un minut? Chiar avem nevoie? Mai raman ambuteiajele cauzate de programul scolilor. Tot la München am constatat ca nu exista doua scoli invecinate, care sa aiba exact acelasi program. Diferente de sferturi de ora la incepera programului au efecte majore asupra traficului, si un avantaj incontestabil: nu costa nimic si ambuteiajele se reduc simtitor.
Nevoia care o vehiculeaza mai marii scenei politice brasovene nu este deci un tunel, ce costa vreo 10 mil. EUR pe suta de metri! Necesara este insa o schimbare de atitudine fata de cea ce reprezinta Centrul Istoric. El trebuie privit ca un intreg, vital si multifunctional si mai ales atractiv ca un cartier de resedinta, fapt ce include si solutii pentru accesul cu masina la locuinta. Transformarea Centrului Istoric in zona pietonala, intr-un defileu al bancilor, farmaciilor, buticurilor si cafenelelor, axarea unilaterala pe turism este calea gresita prin care se obtine in cel mai bun caz pastrarea fatadelor drept culise a afacerilor orientate spre strada! O astfel de evolutie nu este strategia inteligenta de care avem nevoie si prin care se incurajeaza investitii private in substanta istorica, in monumente de arhitectura, cu respectarea standardelor de protectie etc. si ce transforma locuitul in cartierele istorice intr-un lucru atractiv. Exemple de centre istorice pustii cauzate de strategii politice gresite exista destule in Europa dar si exemple reusite de vitalizare multilaterala si echilibrata prin strategii inteligente. Din aceste motive am organizat anul trecut la initiativa colegului Macedonschi o conferinta internationala pe tema de strategii pentru dezvoltare urbana si restaurarea centrelor istorice. Se pare ca preocuparea fata de aceste tematici o impartim mai degraba cu cetatenii decat cu actuala clasa politica a Brasovului, lucru ce trebuie schimbat. Ori prin atitudine, ori prin vot.
Graba indusa proiectului tunelului si parcarii din Livada Postei uimeste si tradeaza adevaratele intentii. 
Cu certitudine se stie doar ca se va construii si, dupa cum ni se spune, caracterul zonei Graft nu va fi afectat, starea de conservare a monumentelor nu va avea de suferit. Dar cine poate garanta asa ceva, avand in vedre ca Trunul Negru s-a prabusit deja o data in 1991? Cine poate raspunde pentru asa ceva? Ministerul Culturii, care s-a aventuriat in avizarea tunelului dupa ce Directia Culturii din Brasov s-a opus? Numele latin al Dealului Romurilor este mons ripensis, deci muntele stancos – saparea unui tunel printr-un astfel de munte nu se poate efectua fara zgudueli ce pun statica monumentelor intr-un pericol serios. Acest lucru se pare ca din lipsa muntilor la Bucuresti nu se stie inca… 
In toate abordarile tunelului si a arterei de circulatie rutiera de-a lungul paraului Graft/Spurcata nu am gasit o urma de viziune pentru o revitalizare si includere in spatiul urban al zonei intre Turnul Alb si Negru. Vorbim aici despre cea mai apropiata padure de Piata Sfatului, de plamanii Brasovului, care vrea sa fie capitala verde a tarii. Ori Nox-ele din tunel unde vor fi evacuate, daca nu in acesti plamani?
Graba pe de o parte, lipsa de viziune pe de cealalta, da impresia ca natura si fortificatile medievale sunt doar piese de sacrificiu intr-un joc in care conteaza doar profitul unor firme de constructii. 
Fortificatiile Brasovului sunt evident nimic altceva decat niste pietre vechi. Pentru unii se pare ca reprezinta doar atat, un obstacol ce trebuie cumva ocolit, de nu fentat. Lucrurile stau insa cu totul altfel: inceputurile fortificatilor dateaza din jurul anului 1400. In acea perioada domnea regele Sigismund, al carui portret era vizibil pe Poarta Vamii a Brasovului pana la demolarea ei in 1835. Acest Sigismund a fost de o importanta cruciala pentru ascensiunea Brasovului dar si a Nürnbergului medieval, cu care sta Brasovul sa se infrateasca in anul curent 2014. Primejduirea bazelor comune, ce le avem cu Nürnberg, de dragul unui tunel si unei strazi releva faptul ca valoarea simbolica a fortificatiilor nu este pe deplin inteleasa de cei care ar trebui s-o faca.
Vam salutat, dragi oaspeti, ca cetateni, nu din intamplare! Fortificatiile Brasovului nu protejau pe stramosii nostrii doar de inamici externi, de hoardele tatarilor sau de trupele lui Suleiman Magnificul. Ele protejau tot odata si libertatea oraseneasca, a cetatenilor, in fata pretentilor de supunere a unor grofi sau baroni. Pentru meritele lui in acest sens, orasul onoreaza numele judelui primar din 1612, Michael Weiss. Fortificatiile unui oras liber au fost mereu simbolul maturitatii politice a cetatenilor. Se pare ca este momentul sa ne amintim de acest lucru. Valorile Revolutiei Franceze din 1789 identice cu bazele democratiei noastre sunt ridicate pe generalizarea notiunii de cetatean dincolo de fortificatiile orasului ca individ demn, liber si egal in drepturi cu semenii. Aceste valori trebuie sa recunoastem cand privim fortificatiile Brasovului, nu niste pietre vechi si obstacole in calea afacerii „tunelul”.
Brasov, 28.04.2014
Thomas Sindilariu, presedinte FDGR Brasov