- Ultimii supravieţuitori ai deportării în fosta URSS
Aici este legătura către expoziția despre deportarea în U.R.S.S.
------
Sunt tot mai bătrâni şi listele cu numele lor sunt tot mai sumare. Tot mai multe cartoteci cu datele personale trec în cutia pe care scrie “decedaţi”. Cei mai “tineri” dintre ei împlinesc şi ei în curţnd 80 de ani. Pentru cele mai multe localităţi din ţara Bârsei, cea a Făgăraşului sau a Rupiei, evidenţele ce sunt ţinute de doamna Adele Teutsch consemnaeză doar un număr sub zece. Chiar şi aceasta va fi în curând înlocuit cu o bară. O bară, o linie înseamnă zero, nimic. Sau cu un punct, căci atunci nici ultimii dintre cei ce fuseseră deportaţi în 1945 la muncă silnică în fosta URSS nu vor mai fi printre noi. Atunci cuvântul “foştii” va avea o intonaţie nouă, şi mai dureroasă. Va rămâne doar amintirea lor, numele lor pe listele “Asociaţiei foştilor deportaţi în URSS”, pe pietrele de mormânt şi poate pe plăcile comemorative din biserici sau cimitire.
În 2005 numărul membrilor “Asociaţiei foştilor deportaţi în URSS” pentru judeţul Braşov era încă de 187. În Braşov mai trăiau 69, iar localităţile din judeţ în care numărul lor era mai mare de 10 sunt Codlea (16), Sânpetru (12) şi Râşnov (19). Sunt cei ce au supravieţuit nu doar deportării, ci şi comunismului şi nu au vrut sau nu au mai putut emigra în Germania.
Cu 16 ani în urmă, la 4 aprilie 1990, atunci când în aula Liceului “Johannes Honterus” avea loc şedinţa de constituire a “Asociaţiei foştilor deportaţi în URSS”, peste 300 de persoane au răspuns chemării arhitectului Günther Schuller. În anii imediat următori asociaţia număra în jur de 705 membrii. Exista dorinţa de întâlnire, de comunicare, de comemorare a celor mulţi decedaţi în timpul deportării şi de a încerca împreună o reabilitare a ceea ce a fost odată o mare nedreptate. În timpul regimului comunist nu s-a permis discutarea în public a temei. În prezent există studii, rapoarte de situaţii, memorii, documentaţii diverse. Şi poate cel mai important pentru cei în cauză: La iniţiativa parlamentară a Forumului Democrat al Germanilor din România s-a obţinut recunoaşterea deportării la muncă silnică în fosta URSS ca fiind de acelaşi grad ca şi închisoarea politică, astfel încât atât unii cât şi ceilalţi să poată beneficia în aceeaşi măsură de pensia reparatorie lunară.
În prezent este tot mai multă linişte în jurul foştilor deportaţi în URSS. La sediul asociaţiei, care este în incinta bibliotecii F.D.G.Bv., nu vor avea loc în această iarnă întâlnirile lunare regulate, deoarece membrii asociaţiei nu mai pot suporta inconvenienţele unei deplasări. Preşedinta asociaţiei administrează bibloteca F.D.G.Bv., iar în orele dânsei de program întâmpină fiecare membru al asociaţiei care este în trecere, care doreşte să mai afle noutăţi sau care caută un sfat. Mici sume de bani obţinute ca donaţii de la foştii deportaţi în URSS care în prezent trăiesc în străinătate sunt distribuite o dată pe an. Sănătatea este cea mai mare dorinţă a tuturor. “Când soarele va încălzi din nou pământul”, adică la primăvară, va fi mai bine, căci va fi mai cald. Atunci se va merge şi la cimitire ca printr-o coroană de flori să se ia adio în numele asociaţiei de la cei care au trăit în patria lor încă 62 de ani după acel nefast ianuarie 1945.
Ralf Sudrigian (2007)
Contact:
Str. Băiulescu 2
RO - 500107 Braşov
Tel: +40 (0) 268 511 604
Fax: +40 (0) 268 475 848
E-Mail: office(at)forumkronstadt.ro