Brașov · Kronstadt

Fortificațiile Brașovului

Die Stadtmauern von Kronstadt – nichts als alte Steine? / Fortificațiile Brașovului – doar niște pietre vechi?

Minutele 5–26 ale emisiunii „Akzente” (TVR) din 12 iunie 2014 conțin un reportaj referitor la această temă.

Dezbaterea publică pe tema tunelului de-a lungul pârâului Graft

Vizionați pe YouTube ↗

Luarea de poziție a președintelui Forumului Democrat German din Brașov privind proiectul tunelului

Stimați cetățeni!
Permiteți-mi să vă adresez un bun venit la sediul Forumului Democrat German din Brașov în calitate de președinte al organizației locale!
Încrederea dvs. în Forumul Democrat German exprimată prin vot la alegerile locale din 2012 tindea spre 20%, dacă ne restrângem la secțiile de votare din cartierele istorice, mai ales la Centru și Șchei. Într-un consiliu local al Brașovului istoric amenințătorul proiect al unui tunel și al unei artere de circulație prin Dealul Romurilor foarte probabil că nu ar avea o majoritate politică. Însă lucrurile stau altfel! Mai sunt și alte cartiere unde atașamentul față de valorile culturale ale Brașovului este mai puțin dezvoltat. Țin să-i mulțumesc consilierului local și vicepreședintelui FDGR Brașov, Cristian Macedonschi, care a reușit prin sensibilizarea opiniei publice – cel puțin temporar – să oprească acest proiect incomplet și bine ascuns în ordinea de zi a Consiliului Municipal. 
Da, un proiect incomplet, căci nu sunt de găsit nicăieri informații, măcar estimative, asupra costurilor! În baza unei comparații cu costuri de tunele similare din Germania am ajuns la o estimare foarte aproximativă, dar totuși la o sumă de minim 50 mil. EUR pentru 600 de metri de tunel! După cum decurg lucrurile deocamdată în România, unde autostrada din câmpie ajunge la costuri considerabil mai mari decât la cea săpată în stâncile Munților Velebit de pe coasta adriatică a Croației, sunt convins că se va reuși triplarea modestei mele estimări! Se va replica la acest punct că banii nu vor veni doar de la bugetul local. Posibil, dar vor veni și de la bugetul local! Și chiar dacă se vor atrage bani din fonduri europene, tot bani publici sunt, ce provin la urma urmei din taxe și impozite, pe care le plătim noi, cetățenii. 
Câte lucruri mult mai necesare și utile cetățenilor se pot realiza cu asemenea sume de bani? Multe în baza unor concepte inteligente și cu sprijinul dvs.! În această direcție trebuie să ne îndreptăm gândurile și energia! 
În timpul studenției la München am văzut ce este un oraș sufocat de trafic. Micul nostru Centru Istoric este departe de ce am văzut acolo. În plin trafic la o viteză medie de cca 30 km/h distanța Livada Poștei – Maternitate durează un minut și jumătate! 50 mil. EUR pentru a reduce acest timp la un minut? Chiar avem nevoie? Mai rămân ambuteiajele cauzate de programul școlilor. Tot la München am constatat că nu există două școli învecinate care să aibă exact același program. Diferențe de sferturi de oră la începerea programului au efecte majore asupra traficului și un avantaj incontestabil: nu costă nimic și ambuteiajele se reduc simțitor.
Nevoia pe care o vehiculează mai-marii scenei politice brașovene nu este deci un tunel, ce costă vreo 10 mil. EUR pe suta de metri! Necesară este însă o schimbare de atitudine față de ceea ce reprezintă Centrul Istoric. El trebuie privit ca un întreg, vital și multifuncțional și mai ales atractiv ca un cartier de reședință, fapt ce include și soluții pentru accesul cu mașina la locuință. Transformarea Centrului Istoric în zonă pietonală, într-un defileu al băncilor, farmaciilor, buticurilor și cafenelelor, axarea unilaterală pe turism este calea greșită prin care se obține în cel mai bun caz păstrarea fațadelor drept culise ale afacerilor orientate spre stradă! O astfel de evoluție nu este strategia inteligentă de care avem nevoie și prin care se încurajează investiții private în substanța istorică, în monumente de arhitectură, cu respectarea standardelor de protecție etc. și ce transformă locuitul în cartierele istorice într-un lucru atractiv. Exemple de centre istorice pustii cauzate de strategii politice greșite există destule în Europa, dar și exemple reușite de vitalizare multilaterală și echilibrată prin strategii inteligente. Din aceste motive am organizat anul trecut la inițiativa colegului Macedonschi o conferință internațională pe tema strategiilor pentru dezvoltare urbană și restaurarea centrelor istorice. Se pare că preocuparea față de aceste tematici o împărțim mai degrabă cu cetățenii decât cu actuala clasă politică a Brașovului, lucru ce trebuie schimbat. Ori prin atitudine, ori prin vot.
Graba indusă proiectului tunelului și parcării din Livada Poștei uimește și trădează adevăratele intenții. 
Cu certitudine se știe doar că se va construi și, după cum ni se spune, caracterul zonei Graft nu va fi afectat, starea de conservare a monumentelor nu va avea de suferit. Dar cine poate garanta așa ceva, având în vedere că Turnul Negru s-a prăbușit deja o dată în 1991? Cine poate răspunde pentru așa ceva? Ministerul Culturii, care s-a aventurat în avizarea tunelului după ce Direcția Culturii din Brașov s-a opus? Numele latin al Dealului Romurilor este mons ripensis, deci muntele stâncos – săparea unui tunel printr-un astfel de munte nu se poate efectua fără zguduieli ce pun statica monumentelor într-un pericol serios. Acest lucru se pare că din lipsa munților la București nu se știe încă… 
În toate abordările tunelului și ale arterei de circulație rutieră de-a lungul pârâului Graft/Spurcata nu am găsit o urmă de viziune pentru o revitalizare și includere în spațiul urban a zonei dintre Turnul Alb și cel Negru. Vorbim aici despre cea mai apropiată pădure de Piața Sfatului, de plămânii Brașovului, care vrea să fie capitala verde a țării. Or, noxele din tunel unde vor fi evacuate, dacă nu în acești plămâni?
Graba pe de o parte, lipsa de viziune pe de cealaltă, dau impresia că natura și fortificațiile medievale sunt doar piese de sacrificiu într-un joc în care contează doar profitul unor firme de construcții. 
Fortificațiile Brașovului nu sunt, evident, nimic altceva decât niște pietre vechi. Pentru unii se pare că reprezintă doar atât, un obstacol ce trebuie cumva ocolit, de nu fentat. Lucrurile stau însă cu totul altfel: începuturile fortificațiilor datează din jurul anului 1400. În acea perioadă domnea regele Sigismund, al cărui portret era vizibil pe Poarta Vămii a Brașovului până la demolarea ei în 1835. Acest Sigismund a fost de o importanță crucială pentru ascensiunea Brașovului, dar și a Nürnbergului medieval, cu care stă Brașovul să se înfrățească în anul curent, 2014. Primejduirea bazelor comune, pe care le avem cu Nürnberg, de dragul unui tunel și al unei străzi relevă faptul că valoarea simbolică a fortificațiilor nu este pe deplin înțeleasă de cei care ar trebui s-o facă.
V-am salutat, dragi oaspeți, ca cetățeni, nu din întâmplare! Fortificațiile Brașovului nu îi protejau pe strămoșii noștri doar de inamici externi, de hoardele tătarilor sau de trupele lui Suleiman Magnificul. Ele protejau totodată și libertatea orășenească, a cetățenilor, în fața pretențiilor de supunere ale unor grofi sau baroni. Pentru meritele lui în acest sens, orașul onorează numele judelui primar din 1612, Michael Weiss. Fortificațiile unui oraș liber au fost mereu simbolul maturității politice a cetățenilor. Se pare că este momentul să ne amintim de acest lucru. Valorile Revoluției Franceze din 1789 identice cu bazele democrației noastre sunt ridicate pe generalizarea noțiunii de cetățean dincolo de fortificațiile orașului ca individ demn, liber și egal în drepturi cu semenii. Aceste valori trebuie să le recunoaștem când privim fortificațiile Brașovului, nu niște pietre vechi și obstacole în calea afacerii „tunelul”.
Brașov, 28.04.2014
Thomas Șindilariu, președinte FDGR Brașov

O dezbatere publică la Forum, luni, 28.04.2014, ora 18.00

La Brașov, o stradă lată de 9,2 metri ar urma să lege Livada Poștei  de strada George Barițiu (Rossmarkt). 

Forumul German din Brașov se pronunță împotriva „tunelului Graft”, deoarece proiectul de deviere a traficului ar distruge mediul și clădirile istorice.

Toată lumea este invitată luni, 28.04.2014, ora 18.00, la dezbaterea publică a Forumului local Brașov. 

Evenimentul are loc în sala festivă a Forumului Democrat al Germanilor din Brașov, str. Baiulescu nr. 2.

Alte linkuri pe această temă:

adz.ro, articolul din 03.04.2014

Forumul German de Tineret din Brașov

Forumul de Tineret pe Facebook

Aici găsiți mai multe informații despre tema controversată a tunelului de după ziduri.