Brașov · Kronstadt

Despre stadiul Cărții memoriale brașovene a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial și ale deportării
Thomas Șindilariu


Ar fi fost de dorit și în interesul cauzei ca la comemorarea de la Brașov prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la deportarea a 1785 de brașoveni în Uniunea Sovietică să poată fi prezentată, la 11 ianuarie 2015, versiunea definitivă a Cărții memoriale aferente. Deși decizia de a strânge datele celor care și-au pierdut viața în urma acestor două evenimente fusese luată în comun încă de acum aproape 10 ani de Comunitatea brașovenilor din Germania (HOG Kronstadt) și de Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov, finalizarea la termen ar fi fost posibilă doar cu prețul coborârii exigențelor de calitate. Această situație se explică mai ales prin natura lucrurilor, și anume prin caracterul neunitar al surselor păstrate. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și imediat după aceea, ținerea clasică a registrelor parohiale nu a mai putut face față situației confuze. Documentația din arhivă devine lacunară, tocmai pentru că s-a încercat să fie consemnate și decesele survenite pe front sau la munca forțată din Uniunea Sovietică, care, prin urmare, nu aveau nicio legătură directă cu vreun act de cult oficiat la Brașov. La Brașov s-a început întocmirea unor cartoteci și liste ale deportaților, mai ales pentru a ușura situația grea a membrilor de familie rămași acasă și mai puțin pentru a consemna pierderile de vieți omenești – atât despre eforturile din vremea evenimentelor, așa cum se regăsesc ele în arhive.
Acțiunea de colectare a datelor despre victimele noastre, începută acum zece ani, a pornit de la o abordare cu totul diferită: memoria membrilor de familie. Informațiile oferite de rude au fost adunate în Germania de Bernd Eichhorn, iar la Brașov de secretariatul Forumului. Ortwin Götz a analizat paginile referitoare la Brașov din cartea memorială ținută la sediul din München al Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania. În 2013, Wolfgang Wittstock a reunit materialul din aceste trei surse, a verificat și a uniformizat datele, lucru necesar mai ales în privința grafiei locurilor de deces. Astfel a rezultat o listă cu 389 de nume de victime originare din Brașov. Lista, preluată apoi de Arhiva Parohiei Evanghelice C.A. Brașov, trebuia de fapt doar verificată; se pornise de la premisa unui volum de muncă redus. Aceasta s-a dovedit însă repede o evaluare greșită. Intenția de a completa lista existentă a trebuit amânată deocamdată și a luat naștere o listă nouă, bazată exclusiv pe înregistrările din arhivă. Forța motrice a fost Gundel Einschenk, sprijinită de colectivul arhivei, în special de Elisabeta Marin. Astfel s-au adunat 367 de nume. Compararea noii liste cu cea anterioară, înaintea comemorării, a arătat că există doar 81 de suprapuneri, astfel încât, în stadiul actual al lucrărilor, putem vorbi de 675 de decese în urma celui de-al Doilea Război Mondial și a deportării în rândul comunității germane din Brașov. Datele adunate arată că anii 1945 și 1947 au fost, de departe, cei mai grei în pierderi de vieți omenești.
La Arhiva Parohiei Evanghelice C.A. Brașov se lucrează în continuare la verificarea listelor existente, pentru ca peste câteva luni să poată fi prezentată o listă unică, confruntată cât mai complet cu sursele de arhivă, care va fi pusă la dispoziția brașovenilor interesați, probabil pe site-ul Forumului și/sau al Comunității brașovenilor.