Cine a fost Honterus?
[publicat atât în Neue Kronstädter Zeitung, cât și în Karpatenrundschau]
Anul acesta se împlinesc 515 ani de la nașterea lui Honterus și de aceea pare potrivit să-l readucem încă o dată în memorie pe marele fiu al Brașovului, întrucât, de la aniversarea a 500 de ani de la nașterea sa, sărbătorită solemn în anul 1998, meritele lui Honterus nu mai sunt poate la fel de prezente pentru generația de azi a cititorilor.
Johannes Honterus (1498 – 1549) este reformatorul sașilor transilvăneni și al unei părți a maghiarilor din Transilvania.
Două biserici evanghelice din țară se revendică de la el:
1. Biserica Evanghelică C.A. din România, cu limba de predicare germană și cu sediul episcopal la Sibiu (Hermannstadt), și
2. Biserica Evanghelică-Luterană din România (anterior: Biserica Evanghelică Sinodo-Presbiteriană C.A.), cu limba de predicare maghiară și cu sediul episcopal la Cluj (Klausenburg).
Honterus este autorul Cărticicii Reformei („Reformationsbüchlein”) pentru Brașov și Țara Bârsei (1543), pe baza căreia a fost elaborat „Regulamentul bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania” („Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbürgen”, 1547), declarat obligatoriu pentru toți în anul 1550 de „Universitatea Națională Săsească” – autoritatea politică supremă a sașilor transilvăneni.
„Cărticica Reformei” – și apoi „Regulamentul bisericesc” – cuprind prevederi despre învățătura creștină întemeiată pe Biblie, despre botez, slujbele religioase, Sfânta Cină, ceremoniile bisericești, numirea preoților, școli, ajutorarea săracilor, îngrijirea orfanilor, despre libertatea creștină.
Reformatorul german dr. Martin Luther îi scria despre aceasta preotului paroh al Sibiului, Matthias Ramser, la 1 septembrie 1543: „... tot ce îmi ceri vei găsi în această carte, mult mai bine decât aș putea scrie eu, căci mi-a plăcut peste măsură cât de înțelept, de curat și de credincios este scrisă. De aceea citește tu această cărticică și sfătuiește-te cu slujitorii Bisericii din Brașov; ei îți vor fi ajutoare foarte de folos la reformarea Bisericii tale. Căci ei au păstrat cu sârguință în cărticica aceasta forma Bisericii noastre; la ea și la ei vreau să te îndrum prin cele de față”. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că însuși colaboratorul lui Luther, Philipp Melanchthon, a reeditat Cărticica Reformei a lui Honterus în același an 1543, la Wittenberg, cu o prefață proprie. Astfel, cartea a ajuns și pe lista „Index librorum prohibitorum”.
Johannes Honterus a fost primul preot paroh evanghelic al Brașovului, ales la 22 aprilie 1544 și instalat de sfatul orașului Brașov. Și-a luat foarte în serios slujirea preoțească și de aceea a renunțat la activitatea sa de umanist.
Contemporanul său, organistul Hieronymus Ostermayer, scrie în necrologul dedicat lui Honterus:
„La 23 ianuarie 1549, la amiază, la ceasul al 12-lea, cucernicul și temătorul de Dumnezeu domn magistru Johannes Honterus, pastor în Brașov, s-a mutat din această lume. Acest om a fost un om menit să-și slujească patria și să ceară și să sporească tot ce îi era de folos. Căci el a rânduit cel dintâi aici învățătura Sfintei Evanghelii și slujba dumnezeiască cea dreaptă, a reformat școlile spre folosul tinerimii și a întemeiat tipografia, și pentru (Prea)Sfânta Evanghelie a îndurat și a suferit multe de la papistași, sau mai degrabă de la creștinii mincinoși, iar mai ales în slujba sa de preot n-a căutat altceva decât mântuirea și fericirea multor suflete. Pe scurt: un om cucernic, smerit, iscusit în învățătură, plin de cuviință, care nu disprețuia pe nimeni, și pe deasupra un păstor credincios al oițelor sale, al cărui suflet plutește în odihna veșnică și trăiește în veci. Amin”.
Epitaful lui Honterus de pe un stâlp din corul actualei biserici parohiale a orașului – compus probabil de colaboratorul și urmașul său Valentin Wagner – sună astfel în traducerea germană a lui Hermann Tontsch (1965):
„Aici odihnește îngropat Honterus, ale cărui fapte mărturisesc din plin
Că inima lui pentru patrie numai prevedere și grijă a fost”.
Vom încerca să-i enumerăm meritele în ordine aproximativ cronologică:
1. Honterus este autorul unei gramatici latine, apărute pentru prima dată în 1530 la Cracovia și reeditate acolo încă de 14 ori până în anul 1562.
2. Honterus a scris o descriere a lumii, apărută pentru prima dată în 1530 la Cracovia, care a mai avut apoi cinci ediții și o traducere italiană la Veneția, în 1599.
3. În anul 1532, Honterus a publicat la Basel prima hartă a Transilvaniei, „Chorographia Transylvaniae Sybembürgen”, pe care o gravase el însuși în lemn. Despre aceasta scria în anul 1543 umanistul și geograful elvețian Sebastian Münster: „A fost și aici (la Basel), acum un deceniu, un brașovean pe nume Honterus, care îi întrece cu mult pe gravorii în lemn ai epocii noastre, un om foarte învățat”.
4. Tot în 1532, la Basel, Honterus a gravat în lemn și două hărți stelare, retipărite ulterior la Paris și la Cracovia până în 1611.
5. În anul 1533, Johannes Honterus a fost chemat de sfatul orașului Brașov în orașul său natal, pentru a reorganiza învățământul. O primă măsură a fost înființarea unei biblioteci școlare, pentru care s-au cumpărat cărți în valoarea unei case.
6. Honterus este întemeietorul celei de-a doua tipografii din Transilvania ca vechime (după cea de la Sibiu, din 1525), în care începând din 1539 au fost tipărite cele mai vechi tipărituri păstrate, și anume manuale școlare.
7. Compendiul de gramatică greacă al lui Honterus (1539) este cel mai vechi manual școlar tipărit în țară care s-a păstrat și cea mai veche tipăritură în limba greacă din țara noastră.
8. „Extrasele din dialectica și retorica lui Aristotel” (1539) sunt prima publicare a unor opere ale clasicilor Antichității pe teritoriul țării noastre.
9. „Sentințele din Pandectele dreptului civil” ale lui Iustinian (1539) sunt cea mai veche carte de drept tipărită în țară.
10. Îndemnurile monahului Nil (1540) sunt cea mai veche lucrare publicată în țară după un manuscris.
11. În anul 1541, la inițiativa lui Honterus, în mănăstirea Sfânta Ecaterina, aproape părăsită, aflată la sud-vest de biserica parohială a orașului, a fost amenajată o sală publică de curs, deoarece școala reorganizată de Honterus atrăgea mulți elevi și nu-i mai putea cuprinde. Aceasta a fost prima faptă a Reformei la Brașov. În socotelile orașului s-a făcut în acest sens următoarea însemnare: „Cinstitului domn magistru Johannes Hontherus, pentru marea și sârguincioasa osteneală depusă pentru tineretul acestui oraș, ca să-l învețe și să-l formeze în nobilele științe și în cunoașterea religiei creștine, noi (adică sfatul orașului Brașov) i-am dat, în semn de recunoștință față de domnia sa, în lunea de după Sfântul Mihail (3 octombrie 1541), 50 de florini”. (Salariul anual al rectorului școlii era pe atunci de 70 de florini).
12. În primăvara anului 1542, elevii Gimnaziului Honterus au pus în scenă prima comedie menționată în scris. Astfel, și începuturile istoriei teatrului în Transilvania se leagă de Honterus.
13. „Elementele descrierii lumii” ale lui Honterus, în versiunea finală din 1542, au fost timp de decenii un bestseller european. Au fost identificate 26 de retipăriri integrale, apărute în anii 1546 – 1602 la Zürich (16 ediții), în anii 1552 – 1560 la Anvers (5 ediții), altele la Basel, Rostock și Köln. Au fost identificate și 45 de retipăriri parțiale, apărute în anii 1572 – 1692 mai ales la Leipzig și Strasbourg, ultima la 150 de ani după versiunea finală.
Despre aceasta scria în anul 1982 istoricul german al geografiei dr. Gerhard Engelmann: „Cosmografia lui Honter și retipăririle ei, precum și reproducerile separate ale celor două hărți Dacia (Europa de Sud-Est) și Sarmatia (Europa de Nord-Est) se repartizează, în perioada 1530 -1692, pe următoarele publicații: 69 de ediții latine pentru lumea savanților și pentru uzul școlar al umaniștilor, 40 de ediții germane ale Cosmografiei lui Sebastian Münster și ale Cronicii elvețiene a lui Stumpf pentru cititorii germani, precum și 10 ediții franceze și 7 italiene, în total 126 de publicații în 162 de ani. A fost pentru Honter un succes cu care niciun alt învățat sas (transilvănean) nu se poate lăuda până în ziua de azi”. (Între timp au devenit cunoscute și alte ediții ale operelor lui Honterus).
14. Descrierea lumii din 1542 cuprinde, pe lângă geografia generală și astronomie, geografia Europei și a celorlalte continente, iar ca a patra „carte”, o mică enciclopedie a științelor naturii: anatomie, zoologie și botanică, precum și boli. Astfel, Honterus a scris și prima carte cu conținut medical din țara noastră. De aceea, această a patra carte a mai fost retipărită timp de 150 de ani în diverse dicționare și manuale din Germania, dar și din Spania.
15. Ca anexă la Descrierea lumii din 1542, Honterus a adăugat și 16 hărți gravate de el în lemn, care alcătuiesc primul atlas minor publicat în țara noastră. Hărțile au fost retipărite mai ales în lucrările geografice ale lui Sebastian Münster și Stumpff până în anul 1628, așadar timp de 86 de ani.
16. Odată cu Reforma, la Brașov a fost introdusă slujba religioasă în limba maternă, atât pentru sași, cât și pentru maghiari. Maghiarilor li s-a atribuit biserica Sfinții Petru și Pavel de pe Klostergasse (azi str. Mureșenilor) și au fost numiți predicatori maghiari, care au oficiat primele slujbe în limba maghiară din Transilvania.
17. În anul 1543, Honterus a redactat „Constitutio scholae Coronensis” (= Constituția școlii brașovene), cel mai vechi regulament școlar din întreaga Europă de Sud-Est. Atunci au fost angajați primii „lectori” = profesori. Regulamentul școlar prevedea și înființarea „Coetus”-ului, prima organizație de elevi din țara noastră, în cadrul căreia elevii se pregăteau, după principiul autoadministrării, pentru viața publică de mai târziu.
18. Tot în anul 1543 a apărut și prima carte de cântări evanghelice din Transilvania, „Geistliche Lieder durch H. Andream Moldner gemacht”, care este totodată cea mai veche tipăritură germană păstrată a tipografiei Honterus.
19. În anul 1544, Honterus a publicat, din însărcinarea Universității Naționale Săsești, „Manualul de drept civil, adunat pentru uzul orașelor și scaunelor săsești din Transilvania”. Acesta a fost primul cod de legi redactat și tipărit în Transilvania și a rămas în vigoare aproape patru decenii, până când a fost dezvoltat, în anul 1583, prin „Dreptul propriu al sașilor din Transilvania” („Eigen Landrecht der Sachsen in Siebenbürgen”) al lui Matthias Fronius – un elev al lui Honterus.
20. Tot din anul 1544 datează și prima mențiune a unei școli de fete la Brașov, care a fost totodată cea mai veche din întreaga țară. Astfel, și învățământul pentru fete din țara noastră începe cu Honterus.
21. La inițiativa lui Honterus, în anul 1546 a fost înființată la Brașov prima moară de hârtie din Europa de Sud-Est, pentru a acoperi nevoia tot mai mare de hârtie a școlii, a tipografiei și a administrației. Hârtia brașoveană a fost folosită și în cancelaria princiară și în mari părți ale Transilvaniei, iar mai târziu și în Țara Românească și în Moldova.
22. În anul 1547, tipografia Honterus a scos „Regulamentul bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania” în limba latină și în limba germană, precum și „Agenda”, cele mai importante tipărituri ale Reformei pentru Transilvania, iar în 1548 prima retipărire a Micului catehism al lui Luther.
23. În anul 1547, la inițiativa lui Honterus, vechea școală a fost demolată și în locul ei a fost ridicată biblioteca – sau „Liberey” –, prima clădire construită anume cu această destinație în țară. Biblioteca Honterus a fost, până la distrugerea ei în marele incendiu al orașului din 21 aprilie 1689, cea mai mare și mai renumită bibliotecă din Transilvania.
24. În comentariile și completările sale la Descrierea Transilvaniei de Georg Reichersdorffer (1548), Honterus face primele constatări ecumenice pe teritoriul țării noastre: „Prin urmare, rutenii, rușii, bulgarii, românii, geții și alții mărturisesc credința creștină la fel ca neamurile așa-numitei Biserici apusene, doar că există o oarecare deosebire de ceremonii și de limbă...”.
25. În anul 1548, Honterus a publicat și prima tipăritură cu note muzicale din țara noastră: „Odae cum harmoniis”.
Cultul modern al lui Honterus a început de fapt odată cu aniversarea a 300 de ani de la înființarea Gimnaziului Honterus, în anul 1845, când a fost introdusă și „Serbarea Honterus” („Honterusfest”) ca sărbătoare școlară, celebrată apoi timp de aproape 100 de ani. În anul 1857, pe casa natală a lui Honterus de pe Schwarzgasse nr. 40 (azi str. Nicolae Bălcescu) a fost montată o placă comemorativă. În anul 1883, preotul paroh al Brașovului, Franz Obert, a propus – cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la nașterea lui dr. Martin Luther – ridicarea unui monument pentru Honterus, care a fost dezvelit la împlinirea a 400 de ani de la nașterea acestuia, în anul 1898. Aniversarea a 400 de ani a fost pregătită încă din 1894 prin cartea „Johannes Honterus, der Apostel Ungarns” a lui Theobald Wolf. În anul jubiliar 1898 au apărut numeroase scrieri dedicate lui Honterus, cea mai importantă din punct de vedere documentar fiind „Johannes Honterus Ausgewählte Schriften” de dr. Oskar Netoliczka. În anul 1887, curtea bisericii a fost redenumită „Honterushof” (Curtea Honterus). Internatul de pe Breiter Bach nr. 5 (azi str. Paul Richter) a primit în anul 1900 denumirea „Honterushaus” (Casa Honterus), așa cum arată și astăzi placa de marmură de deasupra intrării. Începând din anul 1903, gimnaziul evanghelic din Brașov a purtat denumirea oficială „Honterus-Gymnasium”, iar în 1913 s-a putut muta într-o clădire nouă, la poalele dealului Rahmenberg. În „27. Bericht der evang. Stadtpfarrgemeinde A.B. in Kronstadt über die Jahre 1916 – 1930” găsim în introducere și denumirea „Honterusgemeinde” (Parohia Honterus), evident deja încetățenită. În anul 1948, prin reforma învățământului, Gimnaziul Honterus și-a încetat existența, iar Curtea Honterus a fost redenumită „Curtea Bisericii Negre”. Totuși, în anul 1970, Școlii generale nr. 4 din curtea bisericii i s-a conferit numele „Johannes Honterus”, iar în anul 1971 a fost reînființat Liceul „Johannes Honterus”. În anul 1973, aniversarea a 475 de ani de la nașterea lui Honterus a fost sărbătorită sub egida UNESCO și a dat un nou avânt cercetărilor despre Honterus. În anul 1990, la propunerea arhitectului Günther Schuller, curtea bisericii a primit din nou numele „Curtea Johannes Honterus-Hof”. În anul 1998, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la nașterea lui Honter, la Brașov a fost organizată o sesiune științifică internațională, iar în anul următor, 1999, Academia Română din București și Biblioteca Națională a Ungariei din Budapesta au dedicat sesiuni speciale memoriei lui Honterus. Din anul 2004 apare buletinul parohial brașovean „Lebensräume in der Honterusgemeinde”, inițiat de preotul paroh Christian Plajer.
Brașov, 6 februarie 2013 Gernot Nussbächer
**********
Despre Gernot Nussbächer:
Ralf Sudrigian, In Erinnerung an Gernot Nussbächer