Brașov · Kronstadt

Cronologia istoriei Brașovului

1211-1225 Ordinul Teutonic stăpânește Țara Bârsei ca feud primit de la regele Ungariei.

1235 Prima atestare documentară a numelui „Corona”.

1241 Brașovul este distrus de mongoli.

1351 Este menționat „Districtul Brașovului” (districtus de Brasso). „Scaunul Brașovului” (sedes de Brassa) este menționat în 1355.

1358 Din acest an datează cel mai vechi privilegiu comercial al negustorilor brașoveni în Țara Românească.

1364 Brașovul primește de la regele Ludovic I dreptul de a ține târguri anuale.

1369 Brașovului i se acordă dreptul de depozit pentru mărfurile din Europa Centrală.

1377 Regele confirmă conducerea politică exercitată de Brașov asupra districtului Țării Bârsei.

1379 Sediul capitlului ecleziastic al Țării Bârsei este mutat de la Feldioara (Marienburg) la Brașov.

1383 Începe construcția (actualei) Biserici Negre (încheiată în 1477).

1385 Primul brașovean este înmatriculat ca student la Universitatea din Viena.

1388 Cel mai vechi document despre existența unei școli la Brașov.

1413 Prima mențiune documentară a unui spital la Brașov.

1420 Contract între adunarea districtului Țării Bârsei și breasla cojocarilor din Brașov privind construirea Casei Sfatului.

1421 Prima invazie turcească: Brașovul este distrus, iar membrii sfatului orașului sunt luați prizonieri.

1422 Bula de aur a sașilor („Andreanum”: statutul juridic al Provinciei Sibiului [Hermannstadt]) este extinsă asupra districtului Brașovului.

1427 Regele Sigismund rămâne o jumătate de an la Brașov, împreună cu curtea sa, pentru a organiza apărarea împotriva otomanilor. Poiana Brașov („Schulerau”) îi este atribuită orașului.

1432 Turcii năvălesc pentru a doua oară.

1448-1453 
Demolarea cetății de pe Tâmpa (Zinne) și extinderea fortificațiilor orașului.

1464 Prima mențiune a Porții Străzii Negre (Schwarzgässer Tor).

1480 Un „Jerg gramatik” este menționat drept cea mai veche mărturie a activității școlare românești.

1486 Brașovul și districtul Țării Bârsei fac parte din „Universitatea Națională Săsească”.

1493 Prima mențiune a unui medic la Brașov (doctor Petrus).

1498 Regele Ungariei dă în zălog brașovenilor cetatea Bran (Törzburg) și domeniul acesteia (ulterior Dominiul Branului).

1502 Prima mențiune a școlii din Bartolomeu.

1512 Prima mențiune a farmaciei orașului.

1521 Neacșu din Câmpulung îi scrie judelui Brașovului, Johannes Benkner (cel mai vechi document păstrat scris în limba română, aflat la Arhivele Statului din Brașov, în fostul Bastion al Fierarilor)

1539 Își începe activitatea tipografia brașoveană întemeiată de umanistul și reformatorul Johannes Honterus.

1541 Transformarea mănăstirii Sfânta Ecaterina în școală. Înființarea Gimnaziului Honterus.

1542 Prima reprezentație teatrală a „studenților” la Brașov („studenți” = elevi de gimnaziu).

1542-1543 „Cărticica Reformei” („Reformationsbüchlein”) a lui Honterus pentru Brașov și Țara Bârsei; desființarea liturghiei în limba latină și introducerea slujbei evanghelice în limba germană.

1544 Honterus devine primul preot paroh evanghelic ales al Brașovului.

1545 Construirea Casei Negustorilor pe cheltuiala Apolloniei Hirscher.

1546 Înființarea, lângă Brașov, a celei mai vechi mori de hârtie din Transilvania.

1547 „Regulamentul bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania” („Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbürgen”) apare la Brașov; înființarea „Liberey” (biblioteca școlii), la îndemnul lui Honterus.

1553 Începe construcția Cetățuii de pe Dealul Cetății (Schlossberg).

1553-1554
 o epidemie de ciumă face la Brașov 4000 de victime (alți ani de epidemie: 1530, 1572, 1588, 1602-1603, 1660, 1718-1719).

1556-1583 Tipograful român diaconul Coresi activează la Brașov, în tipografia întemeiată de Honterus.

1558 Este menționată pentru prima dată o școală maghiară.

1559 Construirea Porții Ecaterinei.

1583 „Dreptul propriu al sașilor transilvăneni” („Eigenlandrecht der Siebenbürger Sachsen”), redactat de Mathias Fronius, membru al sfatului orașului Brașov, și aflat în vigoare pe „pământul crăiesc” până în 1853, este tipărit la Brașov într-o ediție latină și într-una germană.

1612 Sub conducerea judelui Michael Weiß, Brașovul se află în luptă cu Gabriel Báthory; în bătălia de la Feldioara (16 octombrie) oastea brașoveană este înfrântă, Weiß și „studenții” Gimnaziului Honterus cad în luptă. Cu toate acestea, Báthory nu reușește să cucerească Brașovul. Pe termen mediu se ajunge și la restabilirea statutului juridic al sașilor transilvăneni ca stare a țării și la eliberarea Sibiului.

1639-1641
 Construirea Bastionului Aurarilor.

1658 Invazie tătară în Țara Bârsei. Judele orașului, Michael Herrmann, împiedică incendierea orașului.

1678 Înființarea Companiei Grecești de Comerț din Brașov.

1688 Mai: revolta brașovenilor împotriva conducerii orașului, deoarece se plănuia predarea orașului către Habsburgi („Răscoala orășenilor brașoveni”); orașul este ocupat de trupele imperiale.

1689 21 aprilie: marele incendiu al Brașovului distruge cea mai mare parte a orașului, iar marea biserică parohială a orașului devine Biserica Neagră.

1743 Se construiește noua clădire a Gimnaziului Honterus, în 1759 cea a Casei Negustorilor, în 1761 cea a școlii românești din Șchei (Obere Vorstadt), în 1770 cea a Casei Sfatului, iar în 1772 este refăcută biserica parohială a orașului.

1785 Brașovul are 17.671 de locuitori, dintre care în Cetate (Innere Stadt) 4496, în Șchei 6124, în Brașovechi (Altstadt) 2946, în Blumăna (Blumenau) 2568.

1798 La Brașov există 43 de bresle, cu un total de 1227 de meșteri.

1804 Introducerea iluminatului public stradal în Cetate (cu ulei, până în 1843).

1820 Brașovul are aproximativ 20.000 de locuitori.

1822-1823
 Construirea Școlii Reale de Băieți din Cetate.

1823 Înființarea fabricii de postav Scherg.

1833 Înființarea primei fabrici de mașini și turnătorii de fier din Brașov, Julius Teutsch.

1835 Înființarea Casei Generale de Economii din Brașov, prima instituție de credit din Transilvania.

1837 În tipografia lui Johann Gött apar „Siebenbürger Wochenblatt” și „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”.

1838 Gheorghe Barițiu editează „Gazeta de Transilvania” și alte publicații.

1839 În oraș și în suburbii trăiesc 22.886 de locuitori, dintre care 9.116 germani (39,8 %), 8.493 de români și greci (32,7 %), 4.364 de maghiari și secui (23,5 %), 789 de țigani (romi; 3,5 %), 119 alții și străini (0,5 %).

1841 Înființarea Asociației Meseriașilor, în 1844 a Institutului General de Pensii din Brașov, iar în 1846 a Casei de ajutor pentru boală, deces și viatic a calfelor de tipografie din Brașov.

1843 Înființarea magazinului de mirodenii și coloniale Hesshaimer.

1849 26 martie: apare primul număr al „Kronstädter Zeitung”; în aceeași perioadă apar „Espatriatul” și „Brassói Lap”.

1850 Înființarea gimnaziului românesc și a Camerei de Comerț și Industrie din Brașov. Brașovul are 21.581 de locuitori, iar un an mai târziu deja 25.269.

1854 Inaugurarea serviciului telegrafic.

1858 Înființarea primei rafinării de petrol din Brașov.

1859-1905
 Înființarea a numeroase asociații: 1859 Societatea corală bărbătească din Brașov, 1861 Asociația de gimnastică, 1873 Asociația alpină, 1874 Corpul de pompieri din Brașov, 1878 Societatea Filarmonică, 1885 corul „Liederkranz”, 1905 Asociația de schi.

1864 Înființarea fabricii de postav Tellmann.

1864-1913
 Construirea și darea în folosință a numeroase obiective de utilitate publică: 1864 construirea uzinei de gaz și introducerea iluminatului cu gaz; 30 martie 1873 inaugurarea gării; 1874-1876 construirea școlii de fete; 1881-1884 construirea clădirii Institutului de Pensii, ulterior sediul comitatului; 1889 școala reală superioară; 1892 tramvaiul cu aburi; 1893 rețeaua de alimentare cu apă; 1902 Palatul de Justiție și bazinul de înot acoperit de pe strada George Barițiu (Rossmarkt); 1906 clădirea Poștei; 1911-1913 noua clădire a Gimnaziului Honterus.

1871 Martin Copony senior înființează prima fabrică de parchet din Transilvania.

1880 Brașovul atinge un echilibru demografic (9599 de sași/germani, 9508 maghiari/secui, 9079 de români).

1880-1926 Industrializare treptată: 1880 fabrica de mașini „Schiel”, 1882 fabrica de hârtie „Schiel” din Bușteni, 1891 fabrica de ciment „Portland”, 1899 prima fabrică de bomboane și ciocolată din Transilvania (ulterior „Hess”), 1926 fabrica de avioane IAR ș.a.

1889 Brașovul are o centrală telefonică cu 22 de abonați.

1890 Brașovul are 30.739 de locuitori.

1894 Inaugurarea Casei de concerte (noua Redută) de pe strada Apollonia Hirscher (Hirschergasse).

1896 Prima proiecție de film din Brașov, în vila Kertsch.

1898 Dezvelirea monumentului Honterus, în cadrul festivităților Honterus.

1907-1914 Adolf Meschendörfer editează revista culturală „Die Karpathen”.

1908 Înființarea Muzeului Săsesc al Țării Bârsei.

1910 Brașovul are 41.056 de locuitori.

1916 29 august: cucerirea și ocuparea Brașovului de către trupele române; 8 octombrie: despresurarea orașului și a împrejurimilor de către unități germane și austro-ungare aliate.

1918
 7 decembrie: intrarea trupelor române în oraș, după declarația de unire a românilor din Transilvania.

1924-1939
 Sub conducerea lui Heinrich Zillich apare revista culturală transilvăneană „Klingsor”.

1928 Înființarea Conservatorului „Astra”; construirea Palatului Camerei de Comerț și Industrie (în prezent Biblioteca Județeană), iar în 1939 a hotelului ARO, prima clădire înaltă din Brașov.

1933 Înființarea Corului Bach, condus de prof. Victor Bickerich.

1940-1944 Brașovul este sediul conducerii „Grupului Etnic German din România”, instalate de Reichul German.

1944 Septembrie: ocuparea orașului de către trupele sovietice.

1945 Ianuarie: deportarea în Uniunea Sovietică a femeilor și bărbaților sași apți de muncă.

1946 Incendiul pădurii de pe Tâmpa, în timpul unei perioade de secetă.

1948 11 iunie: sunt naționalizate și întreprinderile industriale săsești din Brașov.

1948-1971 Dezvoltarea învățământului superior brașovean: 1948 înființarea Institutului Forestier, 1949 a Institutului de Mecanică, 1956 formarea Institutului Politehnic prin unirea celor două institute, 1960 înființarea Institutului Pedagogic, 1971 unirea celor două instituții de învățământ într-o universitate.

1949 Înființarea Filarmonicii de Stat și a Teatrului de Stat, iar în 1953 și a unui teatru muzical (azi Opera Brașov).

1950-1960
 Redenumirea orașului în „Orașul Stalin” (Stalinstadt).

1952 Evacuări forțate din Brașov și din Țara Bârsei.

1957 
30 mai: apare primul număr al „Volkszeitung” (din 1 martie 1968 „Karpatenrundschau”).

1957-1960
 Procese politice împotriva sașilor transilvăneni la Brașov: procesul „Biserica Neagră”, procesele „Lacul Sfânta Ana” și „Prejba”, procesul scriitorilor, procesul „Cisnădie” (Heltau) ș.a.

1959 Inaugurarea primei linii de troleibuz, după sistarea circulației tramvaiului.

1960 Inaugurarea noii clădiri a Teatrului de Stat, în 1962 a noii Gări Centrale, în 1967 a noii gări Bartolomeu.

1962-1965 
Construirea noului drum asfaltat de la Brașov la Poiana Brașov.

1963 Biserica reformată de lângă hotelul Aro Palace, terminată în 1892, împreună cu casa parohială și clădirea școlii din vecinătate, este demolată la ordinul autorităților comuniste, împotriva voinței comunității bisericești.

1966 Brașovul are 163.345 de locuitori.

1969 15 februarie: inaugurarea liniei de cale ferată electrificate Brașov–București.

1970 Construirea telecabinei de pe Tâmpa.

1971 Reînființarea Școlii Honterus sub denumirea de Liceul „Johannes Honterus”; telecabina de pe Tâmpa intră în funcțiune.

1982 După o amplă restaurare, „Cetățuia” de pe Dealul Cetății este deschisă publicului ca complex de restaurante (fusese folosită anterior, printre altele, ca închisoare și ca depozit de arhivă).

1984 27 mai: sărbătorirea a 600 de ani și redeschiderea Bisericii Negre, după încheierea restaurării interioare.

1985 La München este înființată „Neue Kronstädter Zeitung”.

1987 Tramvaiul este reintrodus; 15 noiembrie: revolta muncitorilor de la Brașov – câteva mii de muncitori din marile întreprinderi industriale manifestează împotriva dictaturii comuniste și iau cu asalt sediul Comitetului Județean al PCR și al Consiliului Popular Județean, precum și primăria, care era totodată sediul Comitetului Municipal al PCR.

1988 Istorica Piață a Sfatului este reamenajată după criterii moderne.

1989 
21-25 decembrie: revolta împotriva regimului Ceaușescu.

1990 8 ianuarie: înființarea Forumului Democrat al Germanilor din Județul Brașov (din 1999 persoană juridică).

1992 Orașul are 323.724 de locuitori; au loc primele alegeri locale de după căderea comunismului; primar devine Adrian Moruzi (1992-1996), urmat de Ioan Ghișe (1996-2004) și de George Scripcaru (din 2004).

1998 Aniversarea a 500 de ani de la nașterea lui Johannes Honterus; restaurarea exterioară a Bisericii Negre este aproape de încheiere.

2002 Brașovul are 284.596 de locuitori, dintre care 258.042 de români, 23.176 de maghiari și 1717 germani.

2006 Înființarea Forumului Democrat al Germanilor din Municipiul Brașov (Forumul local Brașov); circulația tramvaiului este sistată.


Notă editorială:

Această cronologie a fost preluată din cartea „Kronstadt. Eine siebenbürgische Stadtgeschichte”, editată de Harald Roth (Universitas Verlag, München 1999). Textul care i-a stat la bază a apărut în „Die Woche Kalender 1981, Siebenbürgische Ortschaften in alten graphischen Darstellungen” și se baza pe compilațiile lui Gernot Nussbächer, Friedrich Schuster și Horst Weber, completate pentru cartea menționată de editorul acesteia. Alte completări (mai ales pentru perioada de după 1990) și numeroase corecturi se datorează Departamentului cultural al Forumului Democrat al Germanilor din Județul Brașov.


Vezi și:

 Lista primarilor Brașovului pe pagina Primăriei Brașov. 
Lista a fost întocmită de Gernot Nussbächer.